Debitele au fost în creştere ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheată şi propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Lotru, în bazinul superior şi mijlociu al Jiului şi în bazinele superioare ale Mureşului, Târnavelor, Arieşului, Argeşului şi Buzăului.
Pe celelalte râuri, debitele au fost relativ staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişuri, Bega, Timiş, Bârzava, Moravița, Caraş, Nera, Cerna, bazinele mijlocii şi inferioare ale Mureşului şi Târnavelor şi pe cursul inferior al Arieşului, unde au fost în scădere.
Debitele se situează la valori în jurul și peste mediile lunare multianuale pe râurile din bazinele: Vişeu, Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișuri, Mureş, Bega, Timiş, Bârzava, Moravița, Nera, Lotru, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuş, Buzău, bazinul superior şi mijlociu al Jiului, bazinul superior al Argeşului şi pe unii afluenți ai Bistriței (Dorna, Neagra, Bistricioara) şi între 30 – 90% din normalele lunare pe celelalte râuri.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi şi pod de gheaţă) prezente pe râurile din bazinele hidrografice ale Siretului (exceptând bazinul Buzăului) şi Prutului, s-au menținut fără modificări importante, iar cele prezente izolat în bazinul superior al Mureșului și bazinul Argeșului, au fost în diminuare și eliminare.
Curge năboi pe râurile la stațiile hidrometrice Asău-Asău şi Putna-Colacu.
Se situează peste COTA DE ATENȚIE râul Crișul Alb la stația hidrometrică Chișineu Criș (600+7)-jud.AR.
