Debitele au fost în creștere datorită precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinul Crişului Repede, pe cursurile mijlocii şi inferioare ale Someşului, Crişului Alb, Mureşului, Arieşului şi pe cursul inferior al Crişului Negru.
Mici creșteri de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor slabe căzute în interval și cedării apei din stratul de zăpadă s-au înregistrat pe unele râuri din bazinul superior al Motrului, pe unii afluenți ai Oltului mijlociu și pe unele râuri din Dobrogea.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, Someşul Mare, în bazinele superioare şi mijlocii ale Crişului Negru, Jiului şi bazinul superior al Crişului Alb, debitele au fost în scădere, iar pe celelalte râuri au fost în general staționare.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-90%, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinul Arieşului și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Bega Veche, Timiș, Moravița, Cerna, din bazinul mijlociu și inferior al Oltului, bazinul inferior al Jiului şi bazinele superioare ale Argeșului și Ialomiței.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi) şi-au făcut apariția pe Bistrița (sectorul Cârlibaba – Dorna Arini) şi pe râurile la stațiile hidrometrice: Cârlibaba – Cârlibaba, Dorna – Dorna Cândreni şi Neagra – Gura Negrii, unde şi-a făcut apariția şi fenomenul de curgere de năboi (zăpadă înghețată în albie).
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
