Debitele au fost relativ staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Nera, Cerna, bazinele superioare ale Timișului, Jiului, Argeșului, Ialomiței, bazinul superior și mijlociu al Oltului, cursul superior al Prutului și cursul inferior al Timișului, unde au fost în creștere ca urmare a precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă din zona montană înaltă și propagării și râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Someș, Crasna, Barcău, Crișuri, Mureș (cu excepția Târnavei Mari, unde au fost staționare), Bârzava, Moravița, Caraș, bazinul inferior al Turului și bazinul mijlociu al Timișului, unde au fost în scădere.
Mici creșteri de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor slabe căzute în interval s-au mai înregistrat în bazinele superioare ale Arieșului, Begăi, Bârzavei, Motrului, Gilortului, Buzăului și pe unii afluenți ai Mureșului inferior și Oltului inferior.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-90%, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Prahova, bazinul mijlociu al Oltului, cursurile superioare ale Bârzavei, Trotuşului, Bistriţei, Prutului și pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Bega Veche, Bârlad, pe unii afluenți ai Jiului inferior și pe afluenții Prutului.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
