Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișuri, Mureș, Bega, Timiș și Caraș unde au fost în scădere.
Pe râurile din bazinele hidrografice Nera, Cerna și pe cursul mijlociu și inferior al Bârzavei, debitele au fost în ușoară creștere datorită precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării.
Formaţiuni de gheaţă (preponderent gheaţă la maluri, pod de gheaţă) sunt prezente izolat în bazinele Vișeu, Someșul Mic, Arieș și bazinele superioare ale Moldovei şi Bistriței.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râul Bistrița sectorul Cârlibaba – Frumosu și pe râul Dorna la stația hidrometrică Dorna Cândreni.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinul hidrografic al Vişeului și în bazinul superior şi mijlociu al Bistriței, pe unii afluenţi ai Mureşului superior şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Crişul Alb, Barcău, Moraviţa, Vedea, Bârlad, pe afluenții Prutului, pe unii afluenți ai Jiului inferior (Coșuștea, Amaradia, Raznic), ai Oltului mijlociu şi inferior (Turcu, Homorod, Şercaia, Pârâul Nou, Hârtibaciu, Olteţ, Cungrișoara, Beica, Mamu) şi ai Argeşului (Râul Doamnei, Argeşel).
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
