Debitele au fost în general staţionare, exceptând Someşul, Crasna, Barcăul, Crişul Alb, râurile din bazinele Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt superior şi cursul mijlociu şi inferior al Mureşului unde au fost în scădere precum și cursurile inferioare ale Siretului şi Prutului, unde au fost în creştere prin propagare.
Mici creșteri datorită cedării apei din stratul de zapada s-au mai înregistrat pe unele râuri din jumătatea de nord a ţării.
– COTA DE INUNDAŢIE râul Crasna la staţia hidrometrică Domăneşti (500+9)-jud.SM (sector îndiguit).
– COTELE DE ATENȚIE râurile la stațiile hidrometrice: Crasna – Berveni (490+90)- jud.SM (sector îndiguit), Chizdia – Ghizela (250+15)-jud.TM, Bârzava – Partoş (50+28)-jud.TM şi Urlui – Furculești (150+18)- jud.TR şi
Formaţiunile de gheaţă (gheață la maluri, năboi) prezente pe unele râuri din Moldova s-au menţinut fără modificări importante.
Curge năboi pe râurile la staţiile hidrometrice: Bistriţa – Dorna Arini, Dorna – Dorna Candrenilor şi Iapa – Luminiş.
Debitele se situează în general la valori peste mediile lunare multianuale, exceptând râurile din bazinele Putna, Rm. Sărat și unii afluenţi Bârladului, care se situează la valori cuprinse între 30% şi 80% din acestea.