Debitele au fost în general staționare, exceptând bazinele superioare ale Vișeului, Crișului Negru, Crișului Alb, Timișului, Buzăului, Sucevei și bazinele superioare și mijlocii ale Târnavelor și Bistriței unde au fost în creștere datorită precipitațiilor cazute în interval, și râurile din bazinele hidrografice Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișul Repede, Mureș, Bega, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, cursul superior al Prutului, cursurile mijlocii şi inferioare ale Vișeului, Crișului Negru, Crișului Alb, Timișului, Buzăului, Sucevei, cursul inferior al Târnavelor unde au fost în scădere.
Creșteri izolate de niveluri și debite s-au semnalat și în bazinul superior și mijlociu al Oltului, datorită precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării.
Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-80% din normele lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Someș, Barcău, Crișuri, Mureș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Jiu, bazinele superioare ale Argeșului, Trotușului și Prutului, bazinele mijlocii și inferioare ale Timișului, Sucevei și Bistriței, pe cursul superior și afluenții din bazinul inferior al Oltului și mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tazlău, Rm. Sărat, Bârlad și Jijia.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, pod de gheaţă și năboi) prezente în bazinele hidrografice: Bistrița, Moldova, Suceava, Buzău, bazinele superioare ale Mureșului, Arieșului, Oltului şi Ialomiței, au fost în restrângere şi eliminare.
