Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinul Jiului, bazinele superioare ale Argeşului şi Ialomiţei şi bazinul inferior al Oltului, unde au fost în creștere datorită precipitaţiilor căzute în interval, propagării şi cedării apei din stratul de zăpadă.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la mal, izolat pod de gheaţă) existente în bazinele superioare şi mijlocii ale Mureşului și Oltului, pe râurile din bazinele Bistriţei, Moldovei, Bârladului, pe afluenţii Prutului superior, au fost în diminuare și ușoară restrângere.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-100% din mediile multianuale lunare, mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe: Iza, Mara, Tur, Crasna, Crişul Alb, Crişul Negru, Barcău, Bega Veche, Timiş, Moraviţa, Caraş, Rm. Sărat, Bârlad, Jijia, pe cursul Jiului, pe Motru, unii afluenţi ai Someșului (Sălăuţa, Şieu, Bistriţa, Ilişua, Lonea, Fizeş, Lăpuş, Cavnic), ai Mureșului (Luţ, Comlod, Feernic, Vișa, Secaș, Ampoi, Râul Mare) şi Oltului (Ghimbăşel, Turcu, Hârtibaciu, Cerna).
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
