Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna şi cursul inferior al Mureşului unde au fost în general staționare.
Creșteri mai importante de niveluri și debite s-au înregistrat pe unele râuri din bazinele hidrografice: Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa şi Buzău, datorită cantităților de precipitații, mai însemnate cantitativ, căzute în interval și cedării apei din stratul de zăpadă din zona montană.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, izolat pod de gheaţă) au fost în diminuare, restrângere și eliminare, fiind prezente pe cursurile superioare ale râurilor: Iza, Someșul Cald, Mureș, Suceava, Moldova, Bistriţa şi Trotuş.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari ( peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Jiu, Argeş, Ialomiţa, Buzău, pe cursuruile superioare ale Oltului, Trotuşului şi Putnei şi pe unii afluenţi ai Oltului mijlociu şi inferior.
Se situează peste COTELE DE ATENȚIE râul Teleajen la stația hidrometrică Moara Domnească (350+10) – jud. PH şi râul Sălătrucel la stația hidrometrică Berislăveşti (10+0) – jud. VL.
