Debitele au fost în general în scădere, exceptând râurile din bazinele hidrografice Jiu mijlociu si inferior şi Olt inferior unde au fost în creștere ușoară ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării, precum şi cele din bazinele Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna, Vedea, Argeş, Ialomița, Bârlad, bazinul superior al Jiului, bazinul mijlociu al Oltului şi bazinul mijlociu şi inferior al Prutului unde au fost relativ staționare.
Creşteri uşoare s-au mai înregistrat izolat şi pe unele râuri din Banat şi Crişana, ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării.
Debitele se situează la valori în jurul și peste mediile lunare multianuale pe majoritatea râurilor, exceptând cele din bazinele hidrografice: Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Vedea, Argeş (exceptând Dâmbovița), Tazlău, Rm. Sărat, Bârlad, Jijia, din bazinele mijlocii şi inferioare ale Jiului şi Oltului şi râurile din Dobrogea, unde se situează sub mediile lunare multianuale, cu valori cuprinse între între 30 – 80% din normalele lunare.
Formaţiunile de gheaţă ( gheață la mal, curgeri de năboi) au fost în extindere şi intensificare, fiind prezente în bazinele superioare ale râurilor Moldova și Bistrița şi izolat, în bazinul Jijiei.
Curge năboi (zăpadă îngheţată în albie) pe râurile la staţiile hidrometrice: Bistriţa – Dorna Arini, Dorna – Dorna Candreni şi Neagra – Gura Negrii.
Ca urmare a propagării, a tranzitării din acumularea Călineşti Oaş şi atenuării viiturii formate anterior pe râul Tur, se situează peste COTA DE INUNDAȚIE nivelul la stația hidrometrică Micula (310+21)-jud.SM (sector îndiguit).
