Debitele au fost în scădere pe râurile din bazinele: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişuri, Mureş, Bega, Timiş, Bârzava şi Caraş, iar pe celelalte râuri au fost în general staționare.
Pe râurile din bazinele Nera şi Cerna debitele au fost în creştere datorită precipitațiilor căzute în interval şi propagării şi numai prin propagare pe cursul superior al Prutului.
Creșteri izolate de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor slabe căzute în interval s-au mai înregistrat pe râurile din bazinul superior si mijlociu al Jiului și pe unii afluenți ai Oltului mijlociu și inferior.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-90%, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crişul Repede, Arieş, în bazinele superioare ale Crișului Negru şi Trotușului și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Bega Veche, Moravița, Nera, Cerna, Bistrița inferioară, Tazlău, Putna, Rm. Sărat, Bârlad, Jijia şi Sitna.
Formaţiunile de gheaţă (gheață la mal şi năboi) prezente în bazinele superioare ale Bistriţei, Moldovei și izolat pe unii afluenți ai Prutului au fost în ușoară diminuare.
Curge năboi pe Bistrița în sectorul Dorna Giumalău – Frumosu, pe Dorna la Dorna Cândreni și pe Neagra la Gura Negrii.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
