Debitele au fost în creştere datorită precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Rm. Sărat, Putna, Buzău, cursul mijlociu şi inferior al Someşului, cursurile inferioare ale Turului, Lăpuşului, Crasnei, Barcăului, Crişurilor, Târnavelor, Begăi, Timişului, Bârzavei, Moraviţei, Caraşului, Nera, Cerna, Jiului, cursul Mureşului şi Siretului, cursul superior şi mijlociu al Oltului, cursul superior al Prutului, bazinul superior al Argeşului şi bazinul superior şi mijlociu al Ialomiţei.
Pe râurile din bazinele: Vişeu, Iza, Someşul Mare, cursurile superioare şi mijlocii ale Turului, Lăpuşului, Crasnei, Barcăului, Crişurilor, Târnavelor, Begăi, Timişului, Bârzavei, Moraviţei, Caraşului, Nera, Cerna, bazinele superioare ale Jiului şi Oltului râurile au fost în scădere, iar pe celelalte râuri au fost relativ staţionare.
Formaţiunile de gheaţă (preponderent gheaţă la maluri, izolat pod de gheaţă), prezente izolat doar în bazinul superior al Bistriței, au fost în uşoară diminuare.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, Someș, Crișuri, Mureș (exceptând afluenţii), Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, Motru, Moldova, Suceava, Biştriţa, Buzău şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Bârlad, Bahlui, Jijia, pe cursul Ialomiţei, pe cursul superior al Tazlăului, pe cursul inferior al Bistriţei, pe afluenții Trotușului și Prutului, pe unii afluenți ai Jiului inferior (Coșuștea, Amaradia, Raznic), ai Oltului mijlociu şi inferior (Pârâul Nou, Cungrișoara, Mamu, Beica, Olteţ, Cerna) și ai Argeșului (Râul Doamnei, Argeşel, Cârcinov, Dâmbovnic).
Se situează peste COTA DE ATENŢIE râul Bărzava la staţia hidrometrică Partoş (50+22)-jud.TM.