Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al cedării apei din stratul de zapadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Jiu, Bârlad, cursul Siretului, cursul superior al Crișului Repede, cursurile inferioare ale Barcăului, Crișului Alb, Arieșului, Târnavelor, Moldovei și Buzăului, cursul mijlociu și inferior al Mureșului și cursul superior și inferior al Prutului.
Pe celelalte râuri, debitele au fost în scădere, exceptând râurile din bazinele: Olt, bazinele superioare ale Mureșului, Argeșului, Ialomiței și râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staționare.
Se situează peste:
– COTA DE INUNDAȚIE râul Tur la s.h Micula (310+48)-jud.SM;
– COTELE DE ATENŢIE râurile la stațiile hidrometrice: Tur – Călineşti Oaş (350+38)-jud.SM, Tur – Turulung (360+36)-jud.SM (sector îndiguit) – datorită deversărilor controlate din acumularea Călineşti, Crişul Alb – Vaţa de Jos (350+6)-jud.HD, Crişul Alb – Chişineu Criş (600+25)-jud.AR, Ciric – Iaşi (170+8)-jud.IS şi Miletin – Şipote (150+10)-jud.IS.
În interval s-a situat peste COTA DE ATENŢIE râul Desnăţui la staţia hidrometrică Dragoia (400+6)-jud.DJ.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare, mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe Moraviţa, pe cursul mijlociu și inferior al Crasnei, pe cursul superior al Mureşului şi pe unii afluenţi ai Bârladului şi Prutului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, pod de gheaţă și sloiuri) existente pe râurile din Moldova, în bazinul superior al Mureșului și izolat în bazinul superior și mijlociu al Oltului, au fost în diminuare și restrângere.
Predomină gheaţa la maluri, podurile de gheaţă fiind prezente pe cursurile superioare ale Siretului, Bistriţei, Prutului şi Jijiei şi pe unele râuri mici din bazinul Bârladului şi Prutului inferior.
Curge năboi pe râul Tazlău la stația hidrometrică Tazlău.
