Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor înregistrate, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Bega, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Buzău, Rm. Sărat, Putna, Trotuș, Bistrița, Suceava, bazinele mijlocii și superioare ale Izei, Crișului Negru, Crișului Alb, Timișului, Oltului, bazinele superioare ale Jiului, Argeșului, Ialomiței și Moldovei.
Pe celelalte râuri, debitele au fost relativ staționare, exceptând Lăpușul și cursurile inferioare ale Someșului, Crișului Negru, Crișului Alb și Timișului, unde au fost în scădere.
În interval s-a situat peste COTA DE ATENȚIE râul Tur la stația hidrometrică Micula (270+1)-jud.SM.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi) prezente pe unele râuri din bazinele superioare ale Moldovei, Bistriței și Tazlăului au fost în restrângere, diminuare şi eliminare, iar cele din bazinele superioare ale Mureșului și Sucevei s-au menținut fără modificări importante.
Debitele se situează în general la valori în jurul și peste mediile multianuale lunare, mai mici (30-90% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Mureș (exceptând afluenții din bazinul superior), Moravița, Cerna, Vedea, Argeș, bazinele mijlocii și inferioare ale râurilor: Crișuri, Bega, Timiș, Bârzava, Nera, Jiu, Olt, Ialomița, Prut şi sub 30% pe râurile din bazinele hidrografice ale Bârladului și Jijiei.
