Debitele au fost în creştere ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheaţă şi propagării exceptând râurile din bazinele hidrografice: Barcău, Crișul Alb, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, bazinele mijlocii și inferioare ale Crasnei, Crișului Repede, Crișului Alb și bazinul inferior al Mureșului unde au fost în scădere.
Pe râurile din bazinele hidrografice Olteț, Vedea și pe cele din Dobrogea, debitele au fost, în general, staționare.
Debitele se situează la valori în jurul și peste mediile lunare multianuale pe majoritatea râurilor, exceptând pe cele din bazinele hidrografice Prut, Bârlad, Vedea, Gilort, Bega, bazinul inferior al Jiului și bazinul superior și mijlociu al Timișului, unde se situează la valori cuprinse între între 30 – 90% din normalele lunare.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi şi pod de gheaţă) prezente pe râurile din bazinele hidrografice ale Siretului (exceptând bazinul Buzăului) şi Prutului au fost în diminuare și restrângere.
Curge năboi pe râurile la stațiile hidrometrice Iapa – Luminiș și Asău-Asău.
Se situează peste COTELE DE ATENȚIE râul Tur la stațiile hidrometrice: Călineşti Oaş (350+39)-jud.SM, Turulung (360+18)-jud.SM şi la Micula (270+39)-jud.SM, pe fondul debitelor mari, a precipitațiilor lichide căzute în interval și cedării accelerate a apei din stratul de zăpadă.
