CARACTERIZAREA LUNII MAI
Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici
În luna mai, prin comparaţie cu luna aprilie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 45% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 30% dintre acestea. Creşterile, cu până la 80 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn Piemontul Bălăciţa şi Depresiunea Cărbuneşti, ȋn câmpiile Băileşti, Leu-Rotunda, Caracal, Iminog, Burdea, Piteşti, Titu, Otopeni, Ploieşti, Gherghiţa, Râmnic, Urziceni, Siret şi ȋn luncile râurilor Jiu-Jieţ, Olt, Ialomiţa, Călmăţui. Scăderile, cu până la 50 cm s-au produs pe alocuri ȋn Dealurile Cerna, Podişul Teslui, Depresiunea Cislău, ȋn câmpiile Câlniştea, Ilfov, Nana, Moviliţa, Ianca şi ȋn luncile râurilor Bistreţ, Olt, Argeş, ȋn aproximativ 30% din numărul punctelor de monitorizare. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 55% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 260 cm (Brastavăţu, Câmpia Caracal).
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna mai au înregistrat creşteri de până la 75 cm în aproximativ 78% din totalul forajelor aflate în observaţie situate ȋn câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, Ier, Barcău, Cermei, Valea lui Mihai, Aranca, Banloc, Timişoara, Timişana, ȋn Dealurile Nerei şi ȋn depresiunile Copalnic, Zalău, Vad-Oradea, Caraş, Caransebeş, Făget. Scăderi de nivel cu până la 20 cm s-au ȋnregistrat pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn câmpiile Ier, Valea lui Mihai, Miersig, Nădlac şi Vinga, ȋn aproximativ 11% dintre forajele aflate ȋn observaţie. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 59% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 200 cm (Oradea, Câmpia Joasă a Crişurilor).
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna mai cu până la 130 cm în cazul a 93% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Someş, Someşul Mare şi Mic, Târnava Mare şi Mică, Aiud şi ȋn depresiunile Bârsa, Gheorgheni, Câmpia Turzii, Prejmer, Sibiu, Sălişte, Făgăraş, Ciuc, Ciceu. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 56% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 160 cm (Agnita, Podişul Rotbav).
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna mai cu până la 60 cm în cazul a 69% dintre foraje, situaţie întâlnită în Dealul Pleşu, ȋn colinele Bălăbăneşti, Ibănesei şi Gloduri, ȋn podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, ȋn depresiunile Rădăuţi, Dorohoi, Bistriţa-Cracău, Caşin, Tazlău, Hârlau şi Huşi, precum şi ȋn culoarele râurilor, şi Prut. Nivelurile hidrostatice au avut un regim de staţionaritate ȋn aproximativ 23% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Moldova, Bistriţa şi Prut, precum şi ȋn depresiunile Neamţ, Caşin, Bistriţa-Cracău. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 85% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 180 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).
Podişul Dobrogei
Ȋn luna mai, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au ȋnregistrat scăderi ȋn aproximativ 56% din totalul punctelor de monitorizare, ȋn Colinele Murighiol, podişurile Gârliciu, , Casimcea şi Mangalia. Creşteri de până la 20 cm s-au ȋnregistra In zona Măcin, ȋn restul punctelor de monitorizare fluctuaţiile de nivel fiind nesemnificative. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 78% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 400 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).
Prognoza pentru luna IUNIE
Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici
În luna iunie, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă de staţionaritate ȋn aproximativ 67% din totalul forajelor de observaţie. Ȋn zonele piemontane şi ȋn depresiunile subcarpatice, ȋn câmpiile Băileşti, Caracal, Otopeni, Snagov, Gherghiţei, Râmnic, Urziceni, Sărata, Viziru, Siret, precum şi ȋn luncile râurilor Olt, Buzău şi Călmăţui, oscilaţiile de nivel sunt nesemnificative. Creşteri ale nivelurilor se pot produce ȋn aproximativ 28% din punctele de observaţie, pe alocuri ȋn câmpiile Băileşti, Leu-Rotunda, Burdea, Câlniştea, Ilfov, Titu, Siret şi ȋn luncile şi culoarele râurilor Argeş-Sabar şi Ialomiţa.
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna iunie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de creştere ȋn aproximativ 86% din totalul forajelor de observaţie. Pe alocuri, ȋn aproximativ 11% din punctele de observaţie este posibile ca fluctuaţiile să fie nesemnificative, ȋn câmpiile Miersig, Arad, Bega, Sinersig şi ȋn Depresiunea Caransebeş.
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna iunie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de creştere ȋn majoritatea forajelor de monitorizare.
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
În luna iunie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă generală de creştere ȋn aproximativ 77% din forajele de observaţie. Ȋn aproximativ 23% din numărul forajelor de monitorizare situate ȋn podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, colinele Bălăbăneşti, Chinejei, Gloduri şi pe alocuri ȋn culoarele râurilor Roman-Adjud, Siret şi Bârlad, nu se vor produce modificări semnificative.
Podişul Dobrogei
Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna iunie nivelurile apelor subterane de mică adâncime nu vor avea variaţii semnificative ȋn aproximativ 67% din numărul forajelor de monitorizare, iar ȋn Dobrogea de Nord fiind posibile creşteri cu până la 10 cm.