Debitele au fost, în general în creştere, ca urmare al efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă din zonele montane şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crişul Repede, Nera, Cerna şi bazinele superioare ale Turului, Crasnei, Bacăului şi Arieşului, unde au fost în uşoară scădere.
Pe râurile din bazinul hidrografic Someşul Mic, pe cursurile inferioare ale râurilor: Jiu, Vedea, Argeş, Ialomița, Prut şi pe cele din Dobrogea, debitele au fost relativ staționare.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-80%, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Lăpuş, Barcău, Crişul Repede, Moldova, bazinele superioare ale râurilor: Tur, Crişul Negru, Târnave, Caraş, Suceava, bazinele inferioare ale Begăi, Bârzavei, pe unii afluenții din bazinele superioare ale Someșului, Timișului, Ialomiței şi Prahovei și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Moravița, Cerna, Bârlad, Tazlău, Elan (afluent al Prutului) şi pe unii afluenți din bazinul mijlociu și inferior al Jiului și din bazinul Argeșului.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri), prezente în bazinele superioare ale Mureșului, Moldovei, Bistriței și pe unii afluenți ai Prutului, au fost în diminuare, restrângere şi eliminare, fiind prezente doar pe râul Bistrița la s.h. Dorna Giumalău.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
