Debitele au fost în creștere datorită precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe cursul Mureşului, cursurile inferioare ale Someşului, Buzăului, Trotuşului, Siretului, cursurile mijlocii şi inferioare ale Crişului Negru, Crişului Alb, Arieşului, Târnavelor şi cursurile superioare ale Bistriței şi Prutului.
Pe râurile din bazinele: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Olt, Suceava, Moldova, bazinele superioare ale Crişului Negru, Crişului Alb, Târnavelor şi Putnei debitele au fost în scădere şi relativ staționare pe celelalte râuri.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-80%, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice Bega, Bârzava și pe unii afluenți ai Mureșului superior și inferior, unii afluenți ai Oltului superior, în bazinul superior al Prahovei, pe unele râuri din Dobrogea și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Rm. Sărat, Bârlad, bazinul mijlociu și inferior al Jiului, bazinul inferior al Oltului și pe unii afluenți ai Argeșului, Buzăului, Tazlăului și Prutului.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi) prezente în bazinele superioare ale Someșului, Mureșului, Oltului, Moldovei, Prahovei, Lotrului, Bistriței și Tazlăului au fost în extindere și intensificare.
Curge năboi pe Bistrița pe sectorul Dorna Arini – Frumosu, pe Dorna la stația hidrometrică Dorna Cândreni și pe Moldova la stația hidrometrică Fundul Moldovei.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
