Debitele au fost relativ staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crișul Negru, Crișul Alb, Putna, Rm. Sărat şi cursul inferior al Mureșului, unde au fost în creștere ușoară ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării.
Creşteri izolate s-au mai înregistrat şi pe râul Prahova, precum şi în bazinele superioare ale Jiului şi Oltului, ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-80% din normalele lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Bârzava, bazinele superioare și mijlocii ale Jiului şi Bistriței, bazinele superioare ale Ialomiței, Sucevei, Trotuşului, Putnei, cel mijlociu al Argeşului şi pe unii afluenți ai Oltului inferior și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Bârlad şi Jijia.
Formațiunile de gheață (gheață la mal, năboi, pod de gheață) prezente pe majoritatea râurilor din nordul, centrul şi estul ţării au fost în diminuare și restrângere.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Lăpuș – Răzoare, Mureș – Glodeni, Bistrița – Dorna Giumalău şi Dorna Arini şi Neagra – Gura Negrii.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
