Debitele au fost în creștere datorită precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazine hidrografice: Târnave, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Bârlad, Jijia, bazinele superioare ale Buzăului și Putnei, iar pe cursurile inferioare ale Crișului Alb și Mureșului creșterile s-au datorat numai propagării.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Rm. Sărat, Bașeu, bazinele mijlocii și inferioare ale Putnei și Buzăului, pe cursul Prutului și pe râurile din Dobrogea, debitele au fost staționare, iar pe celelalte au fost, în general în scădere.
Debitele se situează la valori în jurul și peste mediile multianuale lunare pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișuri, Mureș, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, bazinele superioare ale Jiului și Oltului, bazinul superior și mijlociu al Bistriței, pe cursurile superioare ale Lotrului, Trotușului, Moldovei și Prutului.
Pe celelalte râuri debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din normalele lunare, mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Bârlad, Tazlău, afluenții din bazinul inferior al Jiului, unii afluenţi din bazinul inferior al Oltului, unii afluenţi din bazinul superior al Argeșului și pe unele râuri din Dobrogea.
Au apărut formațiuni de gheață (gheață la maluri, năboi) pe unele râuri din bazinele Moldovei, Bistriței, Trotuşului, Putnei şi Bârladului.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Moldova -Tupilați şi Iapa-Luminiş.
Se situează peste COTA DE ATENȚIE râul Tur la stația hidrometrică Micula (270+28) – jud. SM. (sector îndiguit).
