Debitele au fost în general staționare exceptând râurile din bazinele: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Mureş, Cerna, Jiu, Vedea şi bazinele mijlocii şi inferioare ale Begăi, Timişului şi Bârzavei unde au fost în scădere.
Pe râurile din bazinele Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Caraş, Nera şi bazinele superioare ale Begăi, Timişului şi Bârzavei, debitele au fost in creştere datorită precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării.
Debitele se situează în general la valori în jurul și peste mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Bega, Timiș, Siret (exceptând cursurile superioare ale Sucevei, Moldovei, Trotuşului şi Putnei şi cursul superior şi mijlociu al Bistriţei), Prut, bazinul superior al Crasnei, bazinul inferior al Crișului Repede, și râurile din Dobrogea, unde se situează între 30-80% din normalele lunare şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Bârlad şi Jijia.
Formațiunile de gheață (gheață la mal, năboi, pod de gheață), au fost în diminuare şi restrângere, fiind prezente în bazinele superioare ale Sucevei şi Moldovei, în bazinele superioare şi mijlocii ale Bistriţei şi Trotuşului, pe Rm. Sărat, Bârlad, pe afluenţii Buzăului şi izolat, în bazinele superioare ale Mureșului și Oltului și au apărut noi formațiuni incipiente de gheață (gheață la mal) pe unele râuri din bazinul mijlociu al Prahovei.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Bistrița – Dorna Arini şi Dorna – Dorna Cândrenilor.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
