Debitele au fost, în general, relativ staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crișuri, bazinul mijlociu și inferior al Someșului, cursurile inferioare ale Mureșului și Timișului, bazinul superior al Oltului și cursul superior al Prutului, unde au fost în scădere ușoară.
Mici creșteri izolate de niveluri și debite s-au înregistrat pe unele râuri mici din zonele de deal și de munte, din sud-vestul țării, ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă.
Debitele se situează sub mediile multianuale lunare, cu valori cuprinse între 30–90% din acestea, mai mari (în jurul și peste mediile lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Prahova, bazinele superioare ale Jiului, Argeșului, Buzăului, pe majoritatea afluenților Bistriței și mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Moravița, Bârlad, bazinul inferior al Someșului, pe unele râuri din bazinul Jijiei și pe afluenții Prutului inferior.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, pod de gheață) prezente în bazinul superior al Bistriței s-au menținut fără modificări importante.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
