Debitele au fost în creştere datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă din zonele montane şi propagării, pe râurile din bazinele hidrografice: Gilort, Suceava, Putna, Rm. Sărat, Buzău, Bârlad, Prut, bazinele inferioare ale Moldovei și Trotușului și afluenții din bazinul inferior al Oltului, iar pe cursurile mijlocii și inferioare ale Someșului, Ialomiței și cursurile inferioare ale Crasnei, Barcăului, Crișului, Negru, Crișului Alb, Timișului, Bârzavei, Carașului, Nerei, Cernei și Jiului, creșterile s-au datorat numai propagării.
Pe râurile din bazinele hidrografice Motru, Vedea, Argeș, bazinul superior al Ialomiței, bazinul superior și mijlociu al Oltului și pe cele din Dobrogea, debitele au fost, în general, staționare, iar pe celelalte au fost în scădere.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-80%, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Prahova și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Moravița, Cerna, Bârlad, Tazlău, Jijia, pe unii afluenți din bazinul mijlociu și inferior al Jiului și din bazinul Argeșului.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri), prezente în bazinele superioare ale Bistriței, au fost în eliminare.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
