Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă din zona montană și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Someșul Mare, Lăpuș, Arieș, Târnave, Bistrița, Trotuș, Putna, Buzău, bazinele superioare ale Mureșului, Moldovei și numai prin propagare pe cursul mijlociu și inferior al Prutului și cursul inferior al Crișului Alb.
Pe celelalte râuri debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele: Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, bazinul superior și mijlociu al Crișului Alb și Someșul aval Dej unde au fost în scădere.
Se situează peste COTA DE ATENŢIE, ca urmare a deversărilor controlate din acumularea Călineşti, râul Tur la staţia hidrometrică Micula (270+36)-jud.SM (sector îndiguit).
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someș (exceptând Someșul Mic), Crișul Repede, Mureș, Siret (exceptând Trotușul, Rm. Sărat și Bârladul), Cibinul și bazinele superioare ale Crișului Negru, Crișului Alb, Jiului şi Oltului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal) existente, izolat, în bazinele superioare ale Lotrului și Bistriței au fost în ușoară diminuare.
