Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinul hidrografic Vișeu, bazinul superior al Lăpușului, râul Prut și cursul superior al Siretului, unde au fost în creştere uşoară datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării și râurile din bazinul hidrografic Bârlad, cursurile mijlocii și inferioare ale Someșului, Crișului Negru, Crișului Alb, Mureșului, Timișului, cursurile inferioare ale râurilor: Barcău, Crișul Repede, Bega, Bârzava, Moravița, Jiu și Ialomița, unde au fost în scădere.
Mici creșteri de niveluri și debite ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă s-au mai înregistrat și pe unele râuri din bazinele superioare ale Turului, Someșului, Crișurilor, Mureșului, Begăi, Oltului și afluenților de dreapta ai Siretului.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 50-90 % din valorile multianuale lunare, mai mari (peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Jiu, Suceava, Moldova, Trotuş, Prut, pe cursurile Siretului şi Bârladului, pe unii afluenţi ai Oltului (Cibin, Olăneşti, Govora, Topolog), ai Prahovei (Doftana, Teleajen) şi ai Bistriţei (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău).
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și izolat pod de gheaţă) existente pe unele râuri din bazinele superioare ale Mureșului, Lotrului, Bistriţei și Trotuşului s-au menţinut fără modificări importante, pe cele din bazinul superior al Moldovei au fost în diminuare, iar pe cele din bazinele superioare ale Buzăului și Putnei au fost în eliminare.
Curge năboi pe râul Bistrița la s.h. Frumosu.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.