Debitele au fost în general în creștere ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Moravița, Vedea, Argeș, Ialomița, Bârlad, Prut, cele din Dobrogea, bazinele mijlocii și inferioare ale Jiului și Oltului, cursul Siretului, cursurile inferioare ale Crasnei, Barcăului, Crișului Alb, Mureșului, Târnavelor, Begăi, Timișului, Bârzavei și Carașului, unde au fost relativ staționare.
Cresteri izolate de niveluri și debite datorită cedarii apei din stratul de zapadă s-au înregistrat și pe unele râuri din bazinul hidrografic al Prahovei și bazinul superior al Argeșului.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90 % din valorile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuș, Cibin, Suceava, bazinele superioare ale Bârzavei, Carașului, Nerei, Cernei, Jiului și cursul inferior al Moldovei.
Formațiunile de gheață (predominant gheaţă la mal) prezente izolat în bazinele superioare ale râurilor Mureş și Bistriţa s-au menținut fără modificări importante, cele din bazinul superior al Lotrului au fost în diminuare și restrângere, iar cele din bazinele superioare ale Moldovei și Trotușului au fost în eliminare.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
