Debitele au fost, în general, staționare, exceptând râurile din bazinele superioare ale Putnei, Trotușului, Moldovei, Sucevei, Jijiei și Bașeului, bazinul superior și mijlociu al Bârladului și cursul superior al Prutului, unde au fost în creștere ca efect combinat al evoluției formațiunilor de gheață și cedării apei din stratul de zăpadă și râurile din bazinele Someș, Vedea, bazinul superior al Jiului și cursurile inferioare ale Crișurilor, Mureșului și Prutului, unde au fost în scădere.
Debitele se situează, în general, la valori în jurul și peste mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Iza, Crișuri, Târnave, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, unii afluenți din bazinul superior și mijlociu al Oltului, afluenții Vedei și râurile din Dobrogea, unde se situează la valori cuprinse între 30–90 % din acestea, precum și râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Moravița Rm. Sărat, Bahlui, Bârlad, și cursul mijlociu al Prutului, unde se situează la valori sub 30% din acestea.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, pod de gheață) existente pe râurile din Moldova au fost în diminuare, restrângere și eliminare.
Se situează la COTA DE ATENȚIE râul Bașeu la stația hidrometrică Săveni (250)-jud. BT, ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă.
