Debitele au fost, în general, staționare, exceptând râurile din bazinul Sucevei și bazinul superior și mijlociu al Moldovei, unde au fost în creștere ca efect combinat al evoluției formațiunilor de gheață și cedării apei din stratul de zăpadă.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Crișuri, Nera, Cerna, Putna, Rm. Sărat, cursul mijlociu și inferior al Someșului și bazinele inferioare ale Vedei, Argeșului și Ialomiței, debitele au fost în scădere.
Debitele se situează, în general, la valori în jurul și peste mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Iza, Someșul Mic, Crișuri, Târnave, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Bârlad, Moldova, Suceava, Prut, cursul inferior al Bistriței, cursul superior și mijlociu al Siretului, unii afluenți din bazinul superior și mijlociu al Oltului, afluenții Vedei și râurile din Dobrogea, unde se situează la valori cuprinse între 30–90 % din acestea, precum și râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Moravița și Bahlui, unde se situează la valori sub 30% din acestea.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, pod de gheață) existente pe râurile din Moldova au fost în diminuare, restrângere și eliminare.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
