Debitele au fost în general în scădere, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Argeș, Ialomița și pe cele din Dobrogea, unde au fost staționare, cursul mijlociu al Prutului, cursurile mijlocii și inferioare ale Someșului, Siretului și Buzăului, unde au fost în creștere datorită propagării.
S-au înregistrat creșteri ușoare de niveluri şi debite, pe unii afluenți din bazinul superior al Oltului, ca urmare a precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării.
Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-80%, mai mari (în jurul şi peste mediile lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Moldova, bazinul superior şi mijlociu al Bistriței şi mai mici (sub 30% din mediile lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Someșul Mic, Crișul Alb, Arieș, Bega Veche, Bârzava, Moravița, Vedea, Argeș, Bârlad şi pe afluenții Prutului, unii afluenți mici din bazinul inferior al Jiului și din bazinul superior al Oltului.
Au apărut formațiuni de gheață (gheață la mal, năboi) izolat, în bazinele superioare ale Moldovei și Bistriței.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la statiile hidrometrice: Moldova – Fundu Moldovei, Bistrița – Dorna Arini și Dorna – Dorna Cândrenilor.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
