Debitele au fost, în general, în scădere, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Cerna, Jiu, Bârlad, bazinul mijlociu și inferior al Prutului și pe cele din Dobrogea, unde au fost relativ staționare și cursul superior al Argeșului, unde au fost în creștere ușoară ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă.
Creșteri izolate de niveluri și debite s-au înregistrat și pe unele râuri mici din zonele de deal și de munte, din estul țării, ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă și evoluției formațiunilor de gheață.
Debitele se situează sub mediile multianuale lunare, cu valori cuprinse între 30–90% din acestea, mai mari (în jurul și peste mediile lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Buzău, Moldova, cursul superior și mijlociu al Jiului, cursurile superioare ale Argeșului, Prutului, cursul inferior al Siretului, pe unele râuri din bazinul Dâmboviței, pe majoritatea afluenților Bistriței și mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Someșul Mic, Crasna, Barcău, Moravița, Bârlad, pe unele râuri din bazinul Jijiei și pe afluenții Prutului inferior.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri) prezente în bazinele superioare ale Sucevei, Moldovei, Bistriței și Trotușului au fost în diminuare, restrângere și eliminare.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
