Debitele au fost, în general, în scădere, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Jiu, Buzău, Rm. Sărat, Putna, Trotuș, Suceava, Bârlad, bazinele superioare și mijlocii ale Argeșului și Moldovei, bazinele mijlocii și inferioare ale Oltului și Ialomiței, cursul mijlociu și inferior al Prutului, afluenții acestuia și râurile din Dobrogea, unde au fost staționare.
Pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Bistrița (afluent al Siretului), bazinele superioare ale Mureșului, Oltului, Crișului Negru, Bârzavei, Nerei și Ialomiței, pe cursul superior al Prutului și cursul inferior al Moldovei, debitele au fost în ușoară creștere datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării.
Debitele se situează sub mediile multianuale lunare, cu valori cuprinse între 30–90% din acestea, mai mari (în jurul și peste mediile lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Argeș, Ialomița, cursul superior și mijlociu al Jiului, cursul superior al Buzăului, pe unele râuri din bazinul Oltului și mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Moravița, Bârlad și pe unele râuri din bazinul Jijiei.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, pod de gheață) existente, izolat, pe râurile din Moldova, s-au menținut fără modificări importante.
Se situează peste COTA DE ATENȚIE, în scădere, râul Urlui la stația hidrometrică Furculești (150+2)-jud. TR.
