Debitele au fost relativ staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Someșul Mare, Crișuri, Trotuș, Putna, bazinele superioare ale Begăi, Timișului, Argeșului, bazinele superioare și mijlocii ale Jiului, Bistriței și bazinul mijlociu al Oltului, unde au fost în creștere ușoară ca urmare a precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și evoluției formațiunilor de gheață.
Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-90%, mai mari (în jurul şi peste 100% din acestea) pe râurile din bazinul hidrografic al Moldovei, Trotușului, Putnei, bazinul superior al Bistriței, cursul inferior al Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișul Alb, Crișul Negru, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Bârlad și pe unii afluenţi ai Prutului.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, pod de gheață, năboi) prezente pe majoritatea râurilor, în general, s-au menținut fără modificări importante cu tendință ușoară de restrângere și diminuare.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râuri la stațiile hidrometrice: Mureș pe sectorul Stânceni – Glodeni, Arieș – Scărișoara, Arieș – Buru, Geoagiu – Teiuș, Galda – Benic, Ampoi – Bărăbanț, Bistrița pe sectorul Dorna Giumalău-Dorna Arini.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
