Debitele au fost, în general, în scădere, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Crișul Repede, Olt (exceptând Oltețul), Bârlad, bazinele superioare și mijlocii ale Someșului, Crasnei, Barcăului, Jiului, Argeșului, Ialomiței, bazinul mijlociu și inferior al Prutului și râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staționare.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Rm. Sărat, Buzău și pe cursul superior al Prutului, debitele au fost în creștere ușoară ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă și diminuării formațiunilor de gheață.
Creșteri mici și izolate de debite, ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă, s-au produs și în bazinele superioare ale râurilor: Vișeu, Someș, Mureș, Jiu, Olt, Argeș și Ialomița.
Debitele se situează sub mediile multianuale lunare, cu valori cuprinse între 30–90% din acestea, mai mari (în jurul și peste mediile lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Cerna, Argeș, bazinul superior al Jiului, Prahova, cursul inferior al Ialomiței, cursul superior al Buzăului, pe unele râuri din bazinul Oltului și mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Moravița, Bârlad și pe unele râuri din bazinul Jijiei.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, pod de gheață, sloiuri) existente pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Buzău și pe cursul superior al Prutului, au fost în diminuare, restrângere și eliminare.
Se situează peste COTELE DE ATENȚIE, în scădere, râurile la stațiile hidrometrice: Urlui – Furculești (150+2)-jud. TR și Glavacioc – Crovu (200+3)-jud. GR.
