Copernicus-based Seasonal sTreamflow forecasting, Assessment and Modelling in Romania

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor implementează, începând cu data de 1 iunie 2026, proiectul C-STREAM-RO (Copernicus-based Seasonal sTreamflow forecasting, Assessment & Modelling in Romania) care a fost aprobat în cadrul apelului 2025_C3S2_G461 – Action 2025-4: Transnational capacity building through twinning, pentru finanțare prin ECMWF.
Proiectul are o durată de 24 de luni și este implementat sub forma unui proiect de tip twinning, alături de coordonatorul Stiching Deltares din Olanda, având ca obiectiv consolidarea capacității instituționale și tehnice a NIHWM în utilizarea serviciului european Copernicus Climate Change Service (C3S) pentru prognoze hidrologice sezoniere și evaluarea impactului schimbărilor climatice.
Perioada de implementare a proiectului este iunie 2026 – mai 2028 iar bugetul total al proiectului este de 285000 euro.
Coordonator al proiectului este Stichting Deltares, responsabil de managementul general, transferul de expertiză şi comunicare cu ECMWF.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor este beneficiar twinning și partener pentru implementarea națională, dezvoltarea operațională a serviciilor și comunicarea cu stakeholderii din România.
Obiectivul principal al proiectului este integrarea datelor și produselor C3S în sistemul național de prognoză hidrologică sezonieră, pentru dezvoltarea unor prognoze moderne, probabilistice și bazate pe estimarea incertitudinilor, destinate managementului resurselor de apă, hidroenergiei, navigației și sectorului energetic.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
• extinderea cooperării și schimbului de cunoștințe între NIHWM și Deltares;
• dezvoltarea unor fluxuri operaționale pentru prognoze hidrologice sezoniere cu estimarea incertitudinilor;
• utilizarea datelor climatice și hidrologice Copernicus pentru prognoze și scenarii viitoare;
• instruirea personalului NIHWM și sprijinirea utilizatorilor finali în interpretarea noilor produse.

Planul de lucru este structurat în 6 pachete de lucru (Work Packages – WP):
• WP0 – Management și coordonare – Include managementul administrativ și tehnic al proiectului, coordonarea partenerilor, monitorizarea progresului, raportarea către ECMWF și asigurarea calității implementării.
• WP1 – Orientare, instruire inițială și introducere în produsele C3S – Vizează instruirea echipei NIHWM privind utilizarea datelor și instrumentelor Copernicus Climate Change Service (C3S), precum și stabilirea bazei comune de lucru și a grupului de stakeholderi.
• WP2 – Co-proiectarea serviciilor – Are ca scop definirea și proiectarea serviciilor de prognoză sezonieră și a produselor climatice împreună cu utilizatorii finali, pe baza necesităților sectoarelor de apă, energie și navigație.
• WP3 – Implementarea serviciilor – Faza I – Include dezvoltarea primelor fluxuri tehnice și produse pilot pentru prognozele hidrologice sezoniere și serviciile privind impactul schimbărilor climatice.
• WP4 – Implementarea serviciilor – Faza II – Se concentrează pe dezvoltarea versiunii finale și operaționale a serviciilor, integrarea analizelor de incertitudine și testarea prognozelor pe baza datelor istorice și a scenariilor climatice.
• WP5 – Comunicare și diseminare – cuprinde activitățile de comunicare, organizarea workshop-urilor și instruirilor, diseminarea rezultatelor și promovarea utilizării serviciilor dezvoltate la nivel național și european.

Principalele rezultate ale proiectului vor include:

• operaționalizarea unor noi produse de prognoză hidrologică sezonieră;
• dezvoltarea unor produse probabilistice dedicate sectoarelor utilizatoare;
• organizarea de workshop-uri și activități de instruire pentru utilizatori și personal tehnic;
• crearea unui flux automatizat de procesare și integrare a datelor C3S;
• consolidarea capacității NIHWM de a utiliza și dezvolta servicii climatice moderne bazate pe date Copernicus.

𝐈𝐍𝐇𝐆𝐀❟ 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 𝐥𝐚 𝐜𝐞𝐥 𝐝𝐞-𝐚𝐥 𝟓-𝐥𝐞𝐚 𝐅𝐨𝐫𝐮𝐦 𝐂𝟑𝐒 𝐍𝐂𝐏 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 „𝟗𝐭𝐡 𝐂𝐨𝐩𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐮𝐬 𝐂𝐥𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞 𝐂𝐡𝐚𝐧𝐠𝐞 𝐒𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐞 (𝐂𝟑𝐒) 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐀𝐬𝐬𝐞𝐦𝐛𝐥𝐲”

Proiectul SWIM este finanțat prin Programul HORIZON, având un buget total de 8.019.898,75 euro. Din această sumă, 128.125,00 euro sunt alocați pentru activitățile derulate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.). Implementarea proiectului se desfășoară pe o perioadă de 48 de luni, între 1 septembrie 2025 și 31 August 2029.
La nivel internațional, proiectul este coordonat de Sveuciliste u Zagrebu, Fakultet Strojarstva i Brodogradnje (Universitatea din Zagreb, Facultatea de Inginerie Mecanică și Construcții Navale) din Croația, în calitate de lider, și reunește 26 parteneri din Croația, Germania, România, Austria, Ucraina, Slovacia, Serbia, Republica Cehă, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Portugalia.

Obiectivele proiectului
Proiectul SWIM vizează:
• restaurarea conectivității habitatelor pe tronsoane selectate de râuri prin utilizarea soluțiilor bazate pe natură (NBS);
• conservarea genotipurilor mai multor specii native de pești migratori;
• identificarea habitatelor-cheie ale speciilor de pești migratori și stabilirea de zone strict protejate (sanctuare) în habitatele riverane și marine;
• creșterea sprijinului părților interesate, în special al comunităților locale, pentru protecția speciilor de pești migratori.
Mai multe activități specifice sunt planificate în Dunărea Superioară, Mijlocie și Inferioară, în Delta Dunării și în regiunea nord-vestică a Mării Negre, abordând bazinul și problemele legate de peștii migratori în ansamblu. Adoptarea unei foi de parcurs pentru înființarea mai multor zone strict protejate (sanctuare) pentru speciile de pești migratori va sprijini durabilitatea rezultatelor-cheie chiar și după încheierea proiectului.

Un element cheie al strategiei SWIM îl reprezintă promovarea cooperării transnaționale între diverși actori și la diferite niveluri sociale, proiectând soluții comune împreună cu organisme guvernamentale, ONG-uri, cercetători și comunități locale, prin intermediul SWIM Alliance. Această implicare extinsă urmărește creșterea sprijinului public și asigurarea durabilității pe termen lung a măsurilor de restaurare și protecție a habitatelor, promovând conservarea biodiversității, sporind reziliența ecologică și furnizarea serviciilor ecosistemice, și, astfel, contribuind la bunăstarea socio-economică a comunităților locale.
Abordarea cuprinzătoare a SWIM privind restaurarea și managementul ecologic are potențialul de a servi drept model pentru eforturi similare în întreaga Europă și dincolo de aceasta, având un impact semnificativ asupra sănătății și durabilității ecosistemelor acvatice.

Proiectul LAREDAR este finanțat prin Programul pentru Regiunea Dunării 2021-2027, având un buget total de 2.158.989,46 euro. Din această sumă, 132.175,00 euro sunt alocați pentru activitățile derulate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.). Implementarea proiectului se desfășoară pe o perioadă de 30 de luni, între 1 aprilie 2025 și 30 septembrie 2027.
La nivel internațional, proiectul este coordonat de Közép-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság (Ungaria), în calitate de lider, și reunește 12 parteneri din Ungaria, Germania, Austria, Slovacia, Slovenia, România, Serbia, Ucraina și Bulgaria.

Obiectivele proiectului

Scopul principal al proiectului LAREDAR este îmbunătățirea managementului transnațional al riscului de inundații în Bazinul Dunării. Acest lucru va fi realizat prin dezvoltarea unei platforme inovatoare de armonizare – LAREDAR, care va facilita cooperarea durabilă între statele participante.
Noua platformă va fi un instrument comun, construit sub forma unei baze de date GIS (Sistem Informațional Geografic), integrată în cadrul Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Prin aceasta, se va asigura o mai bună cooperare transfrontalieră și un management coordonat al riscului de inundații la nivelul întregului bazin.

Activități și rezultate

Proiectul va sprijini:

• schimbul de date spațiale între autoritățile responsabile de gestionarea lacurilor și acumulărilor, instituțiile de management al riscului la inundații, cercetători și factori de decizie;
• modelarea unor lacuri naturale și acumulări cu impact transfrontalier, pentru a fundamenta măsuri și recomandări concrete;
• elaborarea unui Ghid menit să sprijine protecția împotriva inundațiilor și reducerea riscurilor pe întreg teritoriul Bazinului Dunării.

Impact

Principalul rezultat așteptat este creșterea capacității instituționale a tuturor organizațiilor implicate, printr-o cooperare transnațională eficientă și sustenabilă.

Eveniment online LAREDAR dedicat managementului riscului la inundații

Începând cu 1 septembrie 2024, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) participă, în calitate de partener, la implementarea proiectului PANNONIAN.GW Harmonisation of joint monitoring and modelling of groundwater system of Pannonian Plain / Armonizarea monitorizării și modelării comune a corpurilor de apă subterană din Câmpia Panonică de către un consorțiu format din 5 parteneri si 5 instituții cu statut de parteneri strategici asociați proveniți din 7 state europene, pentru o perioadă de 1 an.
Finanțarea proiectului este asigurata prin Programul Interreg pentru Regiunea Dunării 2021-2027 – Facilitatea de finanțare inițială (SMF), un instrument care ajuta la demararea dezvoltării de proiecte în conformitate cu cele 12 domenii prioritare ale Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.
Bugetul total al proiectului este de 55.245,40 euro, din care 10.080 euro sunt alocați activităților INHGA, rezultatul final așteptat fiind realizarea unei propuneri detaliate de proiect strategic care sa aibă ca obiectiv principal identificarea variabilității spațiale a efectului schimbărilor climatice și a impactului uman asupra corpurilor de apă subterană freatică din zona Câmpiei Panonice, care reprezintă cea mai mare parte a bazinului fluviului Dunărea.
Conform strategiei UE de adaptare la schimbările climatice (2021), se presupune un declin general al stocării și realimentării apelor subterane pentru Europa Centrală și de Est, în special pe timp de vara. Pe lângă deficitul de apă disponibilă, un declin al realimentării apelor subterane ar putea duce, de asemenea, la efecte negative asupra calității apelor subterane.
Pentru o analiză aprofundata a tuturor acestor procese este necesara in primul rând o armonizare a informațiilor existente si in acest sens, se urmărește conectarea bazelor de date privind apele subterane freatice existente a la nivel național și definirea stării actuale a apelor subterane freatice, luând în considerare efectul schimbărilor climatice.

Principalele rezultate ale proiectului PANNONIAN.GW sunt:
• Raport privind stadiul actual în domeniul monitorizării sistemului de ape subterane de mică adâncime, inclusiv descrierea lacunelor existente în rețeaua de foraje de observație, care vor fi soluționate prin noua inițiativă de abordare comună a problemei și descrierea grupurilor țintă abordate de viitorul proiect și a nevoilor acestora. Sunt incluse hărți ale nivelului apei subterane;
• Planul de lucru principal al viitorului proiect strategic, care conține planul de lucru, descrie activitățile, livrabilele și rezultatele așteptate ale proiectului principal, inclusiv potențialii parteneri și bugetul indicativ al proiectului strategic
• Raportul privind posibilitățile de finanțare pentru viitorul proiect strategic, care prezintă analiza surselor de finanțare potențiale și definirea pașilor care trebuie parcurși pentru obținerea finanțării.
http://www.gfos.unios.hr/homepage/harmonization-of-joint-monitoring-and-modelling-of-groundwater-system-of-pannonian-plain

Întâlnirea finala a partenerilor – București, iulie 2025

DANSER reprezintă o abordare multidisciplinară holistică și științifică axată pe bazinul fluviului Dunărea, un ecosistem vital, dar sensibil, care se confruntă cu schimbările climatice și cu impactul antropic. DANSER abordează nevoile urgente de gestionare a sedimentelor în ecosistemul fluviului Dunărea, incorporând tehnologii de ultimă oră și aliniindu-se la politicile și directivele UE, în special, prin respectarea direcțiilor de bază ale Ghidului privind gestionarea sedimentelor din Dunăre.

DANSER este un proiect complex cu un accent puternic pe demonstrarea soluțiilor inovatoare active și pasive, cum ar fi: a) cartografierea spațio-temporală a proceselor fluviale naturale și antropice, b) modelarea transportului de sedimente, (c) datarea sedimentelor prin metode radionuclidice și radiometrice, d) analiza poluării istorice (e) studiul geofizic și reconstrucția istorică 3D a siturilor demonstrative, (f) modelarea dinamicii râu-apă subterană și a transportului poluării, (g) simulări de prognoză a proceselor fluviale pe baza proceselor istorice și active, (h) analiza bilanțului sedimentelor pe baza stațiilor de măsurare a sedimentării, a UAV-urilor și a studiilor batimetrice, (i) monitorizarea și analiza nivelurilor și calității apei, j) intervenții de conectivitate hidrotehnică a brațelor de pe malul râului, (k) evaluarea parametrică și cogestionarea sedimentelor implicând părțile interesate și (l) soluții bazate pe natură pentru monitorizarea și îmbunătățirea caracterizării biodiversității.

Scopul final și obiectivele specifice DANSER
În cadrul misiunii „Restore our Ocean and Waters”, DANSER urmărește restabilirea și gestionarea durabilă a echilibrului sedimentelor și a calității apei/apei subterane în bazinul hidrografic al Dunării.

Trei studii de caz (DEMO-uri) de acțiune inovatoare constituie structura proiectului DANSER, în care fiecare DEMO va include zone pilot (intervenție efectivă, acțiune reală) și zone înfrățite (know-how complementar) ce urmează să fie evaluate sinergic și adăugate la experiența generală DANSER.

DEMO 1: Dunărea Superioară: Nationalpark Donau-Auen, Wachau, gura Moravei
DEMO 2: Dunărea Mijlocie: Terezino polje, nordul Croației, râul Drava
DEMO 3: Dunărea de Jos: Porțile de Fier, Insula Belene, Podul Prieteniei, Delta Dunării

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) este implicat în toate pachetele de lucru ale proiectului și, în special, în realizarea studiului de caz DEMO 3 ale cărui caracteristici și obiective sunt detaliate mai jos:
a) Gestionarea zonei situată în amonte pentru a reduce la minimum eroziunea solului, punerea în aplicare a practicilor economice durabile, combaterea efectelor negative asupra biodiversității prin aportul de sedimente.
b) Gestionarea resurselor de apă și a barajelor pentru a permite trecerea sedimentelor, monitorizarea și refacerea habitatelor afectate și gestionarea sedimentelor produse prin dragare.
c) Cunoașterea și gestionarea sedimentelor provenite din lucrări de refacere a multiconectivității.

Proiectul DANSER este conceput pentru a dezvolta și demonstra (pilot) soluții concrete care vizează abordarea provocărilor urgente pentru gestionarea durabilă a sedimentelor în bazinul Dunării și în ecosistemele zonelor umede interioare și de coastă, și anume (i) biodiversitatea, (ii) calitatea și disponibilitatea apei, (iii) reziliența și/sau neutralitatea climatică și (iv) beneficiile socio-economice pentru comunitățile locale.

Mai multe detalii gasiti in link-ul de mai jos:

Descrierea proiectului

Proiectul DAREFFORT se deruleaza în perioada 01.06.2018 – 31.05.2021, în cadrul Programului Interreg – Danube Transnational Programme, şi reprezintă o iniţiativă de implementare a unor măsuri nestructurale de reducere a riscului la inundaţii în bazinul Dunării, într-un mod sustenabil la nivelul întregului bazin hidrografic.

Proiectul este coordonat de către VIZITERV Environ – Ungaria, iar consorţiul este format din 10 instituţii din Ungaria, Germania, Austria, Slovacia, Croaţia, România, Bulgaria, Slovenia, Ucraina şi 12 parteneri asociaţi din Austria, Ungaria, Slovenia, Belgia, Croaţia, Germania, Cehia, Serbia, Moldova.

Obiective principale specifice:

• Identificarea şi promovarea unor tehnici, modele şi metodologii avansate de prognoză hidrologică.
• Imbunătăţirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic.
• Crearea unor aplicaţii software şi metodologii moderne, bazate pe standardele actuale, pentru îmbunătăţirea şi standadizarea modului de realizare a schimbului de date hidrologice operative la nivel internaţional, respectiv crearea bazelor necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informaţional Hidrologic al bazinul Dunării.
• Realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea şi evaluarea unui mod inovativ de utilizare în comun a modelelor de prognoză hidrologică operativă.

Activităţile în cadrul proiectului sunt structurate în 5 pachete de lucru interconectate (WP-uri):

• WP1 – Managementul proiectului,
• WP2 – Activităţi de comunicare/diseminare,
• WP3 – Evaluarea sistemelor de prognoză,
• WP4 – Schimb standardizat de date operative,
• WP5 – Transfer de cunoaştere.

INHGA este partener lider pentru pachetul de lucru WP5, pachet integrator al rezultatelor la nivelul proiectului, şi va participa de asemenea la realizarea celorlalte patru WP-uri.

Cea mai importantă activitate care va fi coordonată de INHGA în cadrul proiectului este realizarea studiului pilot, de utilizare în comun a modelelor de prognoză, care urmează a se realiza pe Dunare pe sectorul Bogojevo – S.H.E.N. Porţile de Fier.

http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/dareffort

Scopul principal al proiectul este de a îmbunătăți în continuare integrarea aspectelor de management al apei și prevenirii riscului la inundații pentru următorul ciclu al planificării în conformitate cu legislația europeană  din domeniu. Rezultatul principal al proiectului va fi un draft final actualizat al Planului Integrat de Management al Bazinului Hidrografic Tisa care include deja aspecte ale Directivei Inundații.

Site-ul proiectului este http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/jointisza

Scopul proiectului: Îmbunătățirea managementului apelor transfrontaliere și prevenirea riscului la inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru biodiversitate => crearea unei rețele de ecosisteme acvatice mai stabile și bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităților locale și care să reducă atât impactul diferitelor activități umane, precum și efectul evenimentelor climatice extreme. (mai mult…)

Mai multe informații legate de activitățile desfășurate în cadrul proiectului se pot găsi pe pagina web a programului: http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/danube-floodplain

Transportul sedimentelor din Dunăre si managementul acestora reprezintă o problema urgenta care poate fi tratata numai printr-o abordare transnaționala, având in vedere ca sedimentele nu cunosc granițe administrative sau politice.

Principalul scop al proiectului este îmbunătățirea managementului apei si sedimentelor in bazinul Dunării, precum si a morfologiei albiei, influențata negativ in ultimele decenii de activitățile antropice.

Proiectul are trei obiective specifice:

• Îmbunătățirea gradului de conștientizare a problemelor legate de cantitatea de sedimente in bazinul fluviului Dunărea
• Dezvoltarea unei abordări inovative in problema managementului transnațional al sedimentelor in bazinul Dunării
• Întărirea colaborării inter-instituționale in managementul sedimentelor

https://www.interreg-danube.eu/approved-projects/danubesediment

Este o continuare a proiectului IS-ENES 1 care a avut ca scop realizarea unui Centru al Resurselor de Modelare a unui Sistem Virtual  (VERC) , integrand Sistemele de Modelare a Pamantului din Europa  si Hardware-ul, soft-ul si datele privind mediul ale  acestora.

Proiectul va furniza un sistem prototip de monitorizare a zapezii, care va combina datele zilnice furnizate de satelitii Sentinel-1 si Sentinel-3, cu observatii in-situ de la statiile meteorologice si cu cele mai moderne modelari climatice ale stratului de zapada

In cadrul proiectului FREEWAT se va realiza o platforma de gestiune a resurselor de apa, atat de suprafata cat si subterane, soft-ul produs putand fi utilizat, fara costuri, de catre autoritatile sau institutiile interesate din tarile participante la proiect. (www.freewat.eu )

Imbunatatirea managementului viiturilor, al poluarilor accidentale din bazin si al calitatii resurselor de apa, pentru prevenirea situatiilor de urgentă.

„Graniţe comune. Soluţii comune.” www.ro-ua-md.net

Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 este finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat şi co-finanţat de statele participante în program

PROIECT EAST AVERT (MIS ETC 966)

„Prevenirea si protecția împotriva inundațiilor in Bazinele superioare ale râurilor Siret si Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu stații automate”

ABA Siret -PP3 EAST AVERT PRESENTATION romana ABA Siret -PP3 EAST AVERT PRESENTATION News letters EAST AVERT Alte informatii Comunicat de presa LP – A doua Conferinta a Proiectului EAST AVERT – Cernauti, august 2015

http://ec.europa.eu/europaid/index_en.htm  http://www.ro-ua-md.net/index.php

Această publicaţie a fost produsă cu sprijinul Uniunii Europene. Conţinutul acestei publicaţii intră în responsabilitatea Administraţiei Bazinale de ApăSIRET şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene sau a structurilor de management ale Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013.

Imbunatatirea sistemelor de monitorizare a apei si de avertizare, de diseminare a datelor la frontiera romano-bulgara (www.danube-water.eu )