Portofoliu

• ghiduri, proceduri, cataloage de măsuri, planuri

• Metodologie de prognoza a cerințelor de apă ale folosințelor
• Metodologia cadru pentru elaborarea Planurilor de Mangement al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE (http://www.inhga.ro/documents/10184/52451/Metodologie+cadru+pentru+PMRI.pdf/10de9fcc-7691-4e94-a67a-9d89b7841604)
• Metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe baza de analiză multi-crierială cu elemente de cost-beneficiu, Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE
• Metodologia de definire și prioritizare a proiectelor integrate majore propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE
• Catalogul de măsuri potențiale la nivel național asociat Planurilor de Management al Riscului la inundații (http://www.inhga.ro/documents/10184/52451/catalog+de+masuri+18+nov+2016+cu+obs+ANCPI.pdf/fc169970-c1f1-430a-b343-31ea39c25c74)
• Planurile de Management al Riscului la Inundații pentru Administrațiile Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, Cilcul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în colaborarea cu Administrația Națională “Apele Române” (http://www.inhga.ro/-/planurile-de-management-al-riscului-la-inundatii)
• Broșuri de diseminare a Evaluării Preliminare a Riscului la Inundații, Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE (http://www.inhga.ro/web/guest/evaluarea-preliminara-a-riscului-al-inundatii-brosuri-de-diseminare)
• Rapoarte ale Evaluării Preliminare a Riscului la Inundații, Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE (http://www.inhga.ro/-/evaluarea-preliminara-a-riscului-la-inundatii-rapoarte)
• Rezumate necesare a fi raportate in sistemul WISE pentru implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE.
• Studii/contracte
• Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE „Evaluarea şi managementul riscului la inundaţii” (link cu detalii)

Directiva europeana 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundaţii 2007/60/CE, reprezintă cel de-al doilea pilon de bază al legislației europene, în domeniul apelor, după Directiva Cadru Apă 2000/60/CE și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE se realizează în cazul României la nivel de Administrație Bazinală de Apă şi presupune parcurgerea a trei etape. Acest proces este ciclic astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate.

Prima etapă – Evaluarea preliminară a riscului la inundații – presupune identificarea la nivel național a inundațiilor istorice semnificative și a viitoarelor inundaţii semnificative potenţiale (din punct de vedere al pagubelor înregistrate/potenţiale și din punctul de vedere al hazardului) și delimitarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (Areas with Potential Significant Flood Risk – A.P.S.F.R.)

A doua etapă – Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii – presupune elaborarea hărților de hazard și a hărţilor de risc la inundații în diferite scenarii pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii definite în etapa 1 de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE.

A treia etapă – Planul de Management al Riscului la Inundaţii – presupune elaborarea planurilor de management al riscului la inundaţii pentru fiecare Administraţie Bazinală de Apă cât si pentru fluviul Dunărea ce cuprinde propuneri de măsuri de reducere a riscului la inundaţii pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii definite în etapa 1 de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE pentru care se elaborează hărţile de la etapa 2.

Studiul are ca scop asigurarea îndeplinirii obligațiilor pe care România și le-a asumat ca stat membru al Comisiei Europene, respectiv implementarea Directivei Inundaţii 2007/60/CE.

Pentru fiecare etapă, România are obligația de pregătii și de a raporta la Comisia Europeană în sistem WISE o serie de documente (rapoarte, metodologii, rezumate, broșuri, hărți) și baze de date (în ACCESS) în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/EC.

Totodată, statele membre au sarcina de a descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații este monitorizat. Prin urmare, se monitorizeaza de la un ciclu la altul, progresul de punere în aplicare al acestor planuri prin urmărirea stadiului de implementare a măsurile propuse.

• Activitati suport privind parcurgerea procedurii SEA in conformitate cu prevederile HG 1076/2004 pentru Planurile de Management ale Riscului la Inundatii aferente Administratiilor Bazinale de Apa, in vederea aprobarii acestora prin Hotarare de Guvern
• Actualizarea studiilor de fundamentare a Planurilor de Amenajare pe Bazine Hidrografice – Evaluarea cerintelor folosintelor de apa (an de referinta 2011) la nivelul bazinelor hidrografice, pentru orizontul de timp 2020 si 2030
• Identificarea principalelor zone potential deficitare din punct de vedere al resurselor de apa, la nivel national, in regim actual si in perspectiva schimbarilor climatice
• Studii în vederea adaptării folosințelor/lucrărilor de gospodărire a apelor la schimbările climatice având în vedere atingerea / menținerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Studiu de caz (un sub-bazin din cadrul A.B.A. Banat)
• Studii in vederea adaptarii la schimbarile climatice a modului de exploatare al lacurilor de acumulare. Studiu de caz
• Situatia acumularilor de tip A si B utilizate ca sursa unica de alimentarea cu apa pentru populatie. Analiza posibilitatii suplimentarii surselor de alimentare cu apa a populatiei. Studiu de caz A.B.A. Siret
• Lacuri de acumulare categoria de importanță A şi B utilizate ca sursă unică de alimentare cu apă pentru populație. Analiza posibilităţii suplimentării surselor de alimentare cu apă a populației. Studiu de caz
• Documentatii tehnice:
  • Documentatia tehnica pentru reinoirea autorizatiei de gospodarire a apelor la Priza de Apa Campu lui Neag (Buta) , judetul Hunedoara
  • Documentatie tehnica pentru aviz de gospodarire a apelor – foraj alimentare cu apa SH Aldeni
  • Documentatie tehnica pentru reinoire autorizatie de gospodarire a apelor – barajul de priza Rovinari, judetul Gorj
  • Documentatie tehnica pentru reinoire autorizatie de gospodarire a apelor – barajul cu acumulare nepermanenta Rovinari, judetul Gorj
  • Documentatie tehnica obtinere autorizatie GA – foraj de cercetare hidrogeologica 400m in zona localitatii Cocu, judetul Arges

• Studii pentru determinarea debitelor de apă și nivelurilor cu diferite probabilități de depășire (maxime, minime), necesare pentru dimensionarea lucrărilor hidrotehnice;
• Efectuarea măsurătorilor hidrologice expediționare pe fluviul Dunărea: pentru determinarea debitelor lichide pe cursul principal, brațe și canale din deltă; obținerea profilelor transversale batimetrice cu echipamentul ADCP (Acoustic Doppler Current Profile); recoltarea aluviunilor în suspensie, aluviunilor târâte și din patul albiei;

• Studii de bilanț al scurgerii lichide pe diferite sectoare ale fluviului și în Delta Dunării;
• Studii și cercetări hidrologice pentru fluviul Dunărea și zona costieră a Mării Negre: analiza scurgerii de apă pentru diferite regimuri hidrologice (maxime, medii, minime), evoluția parametrilor hidrologici și fizico-ecologici marini ai zonei costiere a Mării Negre (de ex: regimul valurilor/curenților în zona costieră), analiza schimbărilor morfologice ale albiei fluviului Dunărea;

• Studii și cercetări hidrologice privind tranzitarea aluviunilor în albia fluviului Dunărea: variația temporală și spațială a aluviunilor în suspensie în albie, bilanțul aluviunilor pe sectoare de fluviu; analiza fenomenelor de eroziune și de sedimentare în albia fluviului, analiza tranzitului de aluviuni în lacurile de acumulare;

• Studii și cercetări privind simularea prin modelare matematică a scurgerii de apă, pe diferite sectoare de interes ale fluviului Dunărea;

• Analize granulometrice în laborator ale aluviunilor târâte și din patul albiei și analize la bordul navei privind conductivitatea și pH-ul apei, culoarea sedimentelor;

• Elaborarea de Instrucțiuni, Îndrumare metodologice privind activitatea de hidrometrie pentru Dunăre și Marea Neagră

• Elaborarea Anuarelor hidrologice pentru fluviul Dunărea și zona costieră a Mării Negre;

• Studii hidrologice pentru organismele guvernamentale și cele internaționale, pentru Convențiile Hidrotehnice încheiate cu țările vecine României;
• Expertizări ale studiilor hidrometrice anuale de  la stațiile hidrometrice situate pe fluviul Dunărea și în zona costieră a Mării Negre, din reteaua nationala de monitoring

• Participarea la elaborarea de strategii și planuri de apărare pentru combaterea efectelor hazardelor hidrologice (inundații, secetă) şi elaborarea studiilor privind impactul schimbărilor de mediu asupra parametrilor hidrologici.

Citarea:
*** 2019, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Tema A6, M.M.A.P. „Finalizarea și publicarea Atlasului secării râurilor din România”, București.

Atlasul secarii raurilor din Romania – PDF [ download ]

Acestea contin date brute rezultate in urma activitatilor standard de observatii si masuratori executate in sectiunile tuturor statiilor hidrometrice din tara de la infiintarea acestora si totodata, contin date prelucrate rezultate in urma aplicarii metodologiilor hidrologice si hidrogeologice specifice domeniului, ale caror solutii de prelucrare au fost in prealabil verificate si avizate anual de catre echipele de specialisti din institut.

Administrarea datelor parte a Sistemului de Management al Fondului National de Date Hidrologice si Hidrogeologice, se realizeaza atat prin introducerea, validarea si corectarea sirurilor de date si metadate hidrologice si hidrogeologice curente si istorice constituite in structura relationala de baze de date in fluxul lent, dar si prin administrarea serverului utilizat pentru stocarea acestora.

Datele administrate in flux lent sunt:

• date hidrologice si hidrogeologice obtinute ca rezultat al activitatilor de observare si masurare, fiind considerate date brute;
• date hidrologice si hidrogeologice rezultate in urma validarilor definitive (etape succesive de verificari si corectari) a datelor brute, denumite date primare;
• date hidrologice si hidrogeologice care au la baza datele primare, dar care sunt rezultatul unor analize specifice prin aplicarea de algoritmi specializati domeniului de analiza si se numesc date derivate sau prelucrate.

Descriere activitati

INHGA gestioneaza si actualizeaza in mod continuu si controlat, pe suport electronic, organizat intr-un Sistem de Gestiune Relational de Baza de Date, majoritatea informatiilor hidrologice si hidrogeologice constituite in Fondul National de Date si Metadate.

• Servicii de baza efectuate pentru administrarea Sistemului de Gestiune Relational de Baze de Date
• Actualizarea continua a sirurilor de date din Bazele de Date Hidrologice si Hidrogeologice ale INHGA
• Administrarea Bazelor de Date
• Administrarea serverului de aplicatii
• Administrarea accesului la datele din Bazele de Date Hidrologice si Hidrogeologice

Serviciile elaborate in cadrul Colectivului GIS se refera la dezvoltarea bazelor de date grafice si atribut la nivel national si local, a metodologiilor si procedurilor de analiza a acestora, precum si la utilizarea si adaptarea datelor geospatiale pentru a raspunde diferitelor cerinte:

• realizarea de baze de date GIS la nivel național sau local, ce includ informatie topografică, modele ale terenului, rețea hidrografică, lacuri, statii hidrometrice, foraje, lucrări hidrotehnice și de apărare etc. utilizabile ca suport pentru hidrologie, hidrogeologie si gospodărirea apelor;
• actualizarea si completarea infrastructurii de date spatiale in conformitate cu cerintele Directivelor Europene (Directiva INSPIRE, Directiva Inundatii, Directiva Cadru Apa etc.)
• realizarea de baze de date GIS la nivel local pentru studii de inundabilitate (măsurători topo-geodezice, cartografierea inundatiilor istorice, prelucrare date, hărți de inundabilitate etc.), lucrari de investitii din domeniu ;
• analiza spațială a datelor si asigurarea suportului GIS pentru dezvoltarea de aplicatii hidrologice;
• dezvoltarea aplicatiilor tehnicilor spațiale în sisteme de monitorizare a dezastrelor naturale si antropice, în special pentru inundații, secetă si alunecări de teren;
• evaluarea spațială la nivel național sau local a zonelor cu risc hidrologic și hidrogeologic, în special a celor potential inundabile;
• dezvoltarea de proceduri semi-automate pentru obtinerea parametrilor morfometrici ai bazinelor si retelei hidrografice
• realizarea de analize suport bazate pe aplicatii GIS pe parcursul situatiilor de urgentă generate de inundații sau secetă;
• participarea la elaborare de rapoarte si strategii pentru factorii de decizie, precum si la realizarea unor sinteze privind scurgerea de apă si aluviuni.

• studii şi cercetări în domeniul managementului resurselor de apă:
  • pentru fundamentarea deciziilor, a politicilor şi strategiilor în domeniul apei;
  • pentru fundamentarea planurilor referitoare la situaƫii de criză – inundaƫii / secete;
  • pentru identificarea acƫiunilor, măsurilor si tehnicilor de adaptare la schimbarile climatice.
• studii pentru implementarea Directivei Inundaƫii 2007/60/EC
  • coordonarea tehnică a elaborării Planurilor de management a riscului la inundaƫii (P.M.R.I.), (cu sprijinul Administraƫiilor Bazinale de Apă)
  • elaborarea metodologiilor necesare a fi raportate în sistemul WISE pentru implementarea Directivei 2007/60/CE

• studii şi cercetări privind apele de suprafaƫă (utilizând modele matematice):
  • inundabilitatea generată de revărsarea cursurilor de apă;
  • gestionarea volumelor de apă din lacurile de acumulare pentru diverse folosinƫe;
  • dispersia poluanƫilor.

• expertize de specialitate în domeniul gospodăririi apelor.

• studii şi cercetări în domeniul ecohidrologiei – studii privind restaurarea/reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă alterate din punct de vedere hidromorfologic, studii privind determinarea debitului ecologic, etc;

• studii şi cercetări privind influenţa schimbărilor climatice asupra gestionării resurselor de apă (grafice dispecer, exploatarea lacurilor de acumulare);
• studii privind evaluarea potenţialului hidroenergetic al cursurilor de apă, studii suport pentru implementarea Directivei RES-E 2009/28/EC privind promovarea surselor regenerabile de energie în acord cu prevederile Directivei Cadru a Apei;

• studii privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă de suprafaţă;
• documentaţii tehnice pentru obţinerea/reînoirea avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;
• expertiză de specialitate în domeniul gospodăririi apelor.

Obiectiv

• cercetarea experimentală a proceselor hidrologice la micoscara, atât sub aspectul cunoaşterii scurgerii de suprafaţă (lichide şi solide), cât şi a celor legate de evaporaţie şi evapotranspiraţie (la nivelul solului, apei si zapezii) pe baza complexului de observatii si masuratori obtinute in reteaua de Bazine Reprezentative, Bazine Experimentale si Statii Evaporimetrice.

Unitati de cercetare

Statii evaporimetrice

Bazine reprezentative

Bazine experimentale

Rezultate

STATIILE EVAPORIMETRICE

Procesul evaporaţiei are o largă răspândire în natură, cantităţile de vapori de apă se ridică de pe suprafaţa apei şi a solului cu sau fără vegetaţie, sau de pe suprafaţa plantelor. La nivelul României problematica măsurătorii evaporaţiei s-a pus încă din anul 1951, când s-a început organizarea unei reţele de staţii evaporimetrice având la bază studiile şi cercetările internaţionale.

Primele staţii evaporimetrice au fost instalate pe lacuri, datorită impactului pe care evaporaţia o exercită asupra analizelor de bilanţ hidric, precum şi asupra exploatării raţionale a acumulărilor de apă în agricultură şi piscicultură. Din anul 1957 s-a început extinderea reţelei şi la nivelul solului prin măsuratori în bazine evaporimetrice de diferite dimensiuni, dar şi la nivelul lizimetrelor.

În prezent, în România îşi desfăşoară activitatea un număr de 53 staţii evaporimetrice,  dintre care 40 sunt staţii evaporimetrice amplsate pe sol şi 13 sunt plute evaporimetrice amplsate pe lacuri. Toate acestea au o distribuţie uniformă pe suprfaţa ţării şi sunt gestionate de administraţiile bazinale de apă.

În gestiunea INHGA intră 3 staţii evaporimetrice experimentale, respectiv Poiana Braşov, Voineşti, Căldăruşani, scopul principal al acestora fiind cercetarea proceselor de evaporaţie de la suprafaţa apei, a solului şi a zăpezii, precum şi a evapotranspiraţiei la nivelul solului liber şi experimental pentru diferite tipuri de culturi agricole specifice arelului în care este localizată staţia (Fig. 1.).

În ultimii ani la nivelul staţiilor experimentale au fost testate, utilizate o serie de aparaturi automate (statie automată cu senzori de temperatură, umezeală, evaporaţie, radiaţii) în vederea obţinerii de date cat mai precise şi la interval de timp cât mai mic.

Colectivul Secţiei Hidrologie Experimentală desfăşoară lunar activităţi de obţinere şi prelucrare a datelor hidrometeorologice de la cele trei staţii exeprimental, şi anual se ocupă cu validarea datelor hidrometeorlogice obţinute la staţiile evaporimetrice din toată ţara. Activitatea Seţiei Hidrologie Experimentală cuprinde şi propunerea şi elaborarea unor teme de cercetare ce vizează impactul schimbărilor climatice asupra rezervei de apă, reducerea pierderilor de apă generate de evaporaţie s.a.

Fig.1. Harta privind distribuţia staţiilor evaporimetrice din reţeaua naţională

Staţia evaporimetrică experimentală Voineşti – lizimetre

Staţia evaporimetrică experimentală Poiana Braşov – platformă de zăpadă

Staţia evaporimetrică experimentală Căldăruşani

• elaboreaza studii  hidrogeologice privind:
  •  evaluarea resurselor de ape subterane ale tarii;calitatea apelor subterane;
  • alimentarea cu apa potabila si tehnologica a localitatilor si a obiectivelor economice;
  • imbunatatirea legislatiei nationale in domeniul apelor subterane;
  • dimensionarea zonelor de protectie ale captarilor de apa subterana;
  • modele matematice ale curgerii apei subterane si transportului de poluanti;
  • fenomenele hidrogeologice extreme;
  • influenta diferitelor activitati antropice (bazine piscicole, balastiere) asupra apelor subterane;
• stabileste retele si programe de monitorizare  calitativa si cantitativa a apelor subterane;

• expertizeaza studiile hidrogeologice elaborate de terti;
• acorda asistenta tehnica de specialitate la executia forajelor  de captare sau monitorizare  a apelor subterane;
• realizeaza puncte de vedere in scopul certificarilor agentilor economici pentru elaborarea de studii si proiecte pentru executia de lucrari pentru alimentari cu apa din surse subterane.